Horia Irimia

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Horia Irimia

Prejudecăţi ideologice

Print PDF
User Rating: / 6
PoorBest 

articol publicat in Jurnal de Caras-Severin , iulie 2010

Cu decenii înainte de „căderea Zidului Berlinului” ţările capitaliste nu aveau nici o „jenă” să facă un comerţ profitabil cu ţările socialiste, să exporte mărfuri chiar adversarilor ideologici.  Şi nu numai mărfuri, ci chiar capitaluri. În anii 70 chiar la Reşiţa s-a înfiinţat prima societate cu capital mixt româno – vest-german.

După 1990 în România s-a creat un curent de opinie împotriva legăturilor cu marile puteri socialiste Rusia şi China. Foarte corectă a fost decizia integrării României în UE şi NATO. Această opţiune a fost o îndreptare spre valorile democraţiei şi ale unei societăţi libere. Dar din punct de vedere economic, neglijarea relaţiilor economice cu Rusia ( inclusiv fostele state ale URSS) şi China a fost o greşeală. Noi aveam exporturi tradiţionale pe aceste pieţe – de la alimente, mobilă, confecţii textile pentru Rusia la echipamente tehnologice pentru China.

China a avut o creştere economică fantastică în ultimele decenii, iar preţurile scăzute au ajutat exporturile. În 2009 China depăşeşte exporturile Germaniei , Germania fiind de mulţi ani liderul mondial al exportatorilor.

În această lună, cancelarul Angela Merkel a fost în Rusia şi în China însoţită de importanţi oameni de afaceri germani. În domeniul economic nu trebuie să existe prejudecăţi ideologice. Azi nu se mai poate spune că Rusia şi China sunt state socialiste. Deja mulţi miliardari ruşi şi chinezi şi-au extins afacerile în toată lumea.

Ar fi oportună o colaborare a mediului de afaceri şi a diplomaţiei române pentru a recâştiga pieţe în aceste spaţii.

 

 

Cât de mulţi/puţini bani primim de la UE

Print PDF
User Rating: / 23
PoorBest 

articol publicat in Tribuna Economica nr 11 / martie 2010

 

De ceva vreme în dezbaterea publică  se leagă ieşirea din criză a României de accesarea banilor „europeni”. Evident că este util să se folosească această oportunitate. De aceea am şi dorit să devenim membri ai UE. Dar nu sunt – în opinia mea - chiar aşa mulţi ...

Cadrul financiar al UE pe 2007-2013 alocă României puţin peste 30 miliarde de Euro. Pe şapte ani. Deci 4,5 miliarde Euro pe an. Dar Bugetul UE este alcătuit din contribuţiile ţărilor membre, noi plătind o cotizaţie anuală de cca 1,5 miliarde.

Bugetul naţional anual al României fiind de cca 40 miliarde , ajutorul net al  UE este de maximum 10% din bugetul naţional.

Comparativ cu alte state membre, România nu stă chiar bine la alocări. Nu eram încă membri în 2005, 2006 când s-a aprobat  Bugetul pe septenatul în curs. Iar în perioada de până la semnarea Tratatului de Aderare eram mai mult atenţi la alte „puncte slabe” ce trebuiau depăşite. Pe politica de coeziune, României – cu 22 milioane locuitori - îi sunt alocate 19,6 miliarde euro. În timp ce Portugaliei 21,5 miliarde Euro ( 11,3 milioane locuitori şi cu PIB/locuitor mult mai mare), Ungariei 25,3 miliarde Euro( 10 milioane locuitori), Cehiei 26,6 miliarde Euro ( 10 milioane locuitori), Greciei 20,4 miliarde Euro (10,6 milioane locuitori).

 

Este un ajutor important pentru dezvoltarea noastră, dar nu o suma imensă. Ajutoarele primite acum 20 de ani de ţările pe atunci sărace din UE – Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda – au fost mai mari . Dezvoltarea unei ţări depinde însă în primul rând de statul respectiv, nu numai dacă reuşeşte să consume banii alocaţi, dar şi de cum îi foloseşte, în ce domenii, cu ce eficienţă. Din cele 4 ţări din UE  care erau sărace în anii 80 Irlanda şi Spania s-au dezvoltat rapid, în timp ce Portugalia şi Grecia sunt şi acum sub medie.

 

Mai trebuie amintit că este şi o alocare pe ani, alocarea pentru România  crescând de la 1,3 miliarde în 2007 la 2,5 în 2009 , 3 miliarde în 2010 până la 3,8 miliarde în 2013. Iar în folosirea acestor bani se aplică regula N+3 ( N+2), respectiv banii alocaţi pentru 2007 se cheltuie până în 2010. În 2009 am cheltuit încă bani alocaţi României aferenţi anului 2006 pe programele de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD. În ciuda unor afirmaţii politice, în 2008 România a fost beneficiar NET, a cheltuit mai mulţi bani europeni decât cu cât a contribuit la Bugetul UE. Soldul pozitiv a fost de peste 1,6 miliarde Euro, conform Raportului Curţii de Conturi Europene.

 

Mulţi, puţini aceşti bani trebuie absorbiţi/cheltuiţi de România. Se tot spune ca „nu sunt proiecte”. În realitate, pe unele dintre axele de finanţare - pe POR, pe unele POS-uri- valoarea totala a proiectelor depuse şi eligibile depăşesc de câteva ori sumele alocate pe întreaga perioadă 2007-2013. Doar câteva exemple : pe Programul Operaţional Regional – Axa 2 infrstructură rutieră. Axa 3.4. Infrastructură educaţională, pe Dezvoltare Rurală Măsura 322 Infrastructură rurală, unele axe pe POS-Mediu ( apă , canalizare, energie termică). Sunt însă şi domenii „neacoperite”. Pe total însă, necesarul este mult mai mare decât alocările.

Problemele sesizate – de autorităţi locale, firme, ONG-uri – sunt reale. Mai ales cele legate de aspecte birocratice,de asigurarea co-finanţării, de durata lungă ce trece între momentul depunerii unui proiect şi începerea finanţării propriu-zise.

 

Dacă analizăm situaţia resurselor umane implicate în accesarea fondurilor, constatăm că în ultimii ani s-au format noi specialişti. O nouă problemă apare în administraţiile publice , problemă creată de noile reglementări privind salarizarea. Specialiştii în fonduri UE vor migra din domeniul public în mediul privat. Şi atunci este mai ieftin pentru instituţiile publice să plătească şi mai mult firme specializate decât să folosească expertiza proprie ?

 

 

Clasa mijlocie

Print PDF
User Rating: / 191
PoorBest 

articol publicat in Jurnal de Caras-Severin

editia de sambata 29 august

 

Economiile de piaţă şi democraţiile occidentale au ca unul dintre piloni clasa mijlocie. Ce este clasa mijlocie ? După cum i se spune, nu include nici familiile aflate sub pragul de sărăcie, nici marii oligarhi. Sunt mai multe criterii de a include pe cineva în “clasa mijlocie”. Un criteriu sunt veniturile. Pentru România ar însemna o familie ce are venituri lunare între 1000 Euro şi 3000 Euro. Aceste venituri pot proveni din salarii ( în cazul unor persoane bine calificate), din practicarea profesiilor liberale, din afaceri mici şi mijlocii.Un alt criteriu este averea. Din acest punct de vedere, ppentru România înseamnă să ai o locuinţă cu toate dotările, 1-2 maşini, eventual o casă de vacanţă sau la ţară. În mediul rural înseammnă să ai peste 10 hectare şi toate utilajele necesare unei ferme agricole. Un alt criteriu este nivelul educaţiei, capitalul uman. Mai ales în condiţiile treceriii spre o economie bazată pe cunoaştere, acest criteriu este foarte important. Sunt studii care aratăă că familiile care investesc un procent mai mare din venituri penttru educaţţie au şanse sporite în viiitor să-şi recupereze investiţia şi să câştige. Nu este vorba doar de investiţia în educaţia copiilor, ci şi în pperfecţionarea profesională a adulţilor.  În ţările occidentale clasa mijlocie reprezintă chiar peste 50% din numărul familiilor. În România, în coondiiţiile unei polarizări sociale accentuate, clasa mijlocie reprezintă sub 20%. Mai mult, repartizarea în teritoriu este foarte inegală. Dacă în Bucureşti, Timişoara, Cluj salarii de 1000 euro pe lună sunt foarte numeroase, în Caraş-Severin reprezintă sub 5%.Actuala criză economică afectează semnificativ clasa mijlocie. Mai ales în domeniul afacerilor mici şi mijlocii. Pentru o naţiune este foarte important să susţină formarea şi prosperitatea unei clase mijlocii numeroase, deoarece aceasta este o bază pentru dezvoltarea economică.

 

 

Schimbări în UE

Print PDF
User Rating: / 111
PoorBest 

articol publicat in Jurnal de Caras-Severin

editia de sambata 28 noiembrie 

 

În timp ce noi , românii, ne ocupăm de campanii electorale, Uniunea Europeană trece într-o nouă etapă . Intră în vigoare Tratatul de la Lisabona. Este o nouă „mini-Constituţie”. În urmă cu câţiva ani a fost respins în câteva ţări ( Franţa şi Olanda) prin referendum Tratatul Constituţional, lucru ce a dus la reformulări. Conform noului Tratat vom avea un preşedinte al Uniunii Europene, vom avea un ministru de externe şi o politică externă coordonată a Uniunii. Parlamentul European va avea atribuţii sporite, Parlamentul fiind expresia voinţei populare a cetăţenilor europeni.

Pe de altă parte, s-a încheiat mandatul de 5 ani al Comisiei Europene – Guvernul UE. Se lucrează, se negociază la formarea unei noi Comisii : noi comisari ( miniştri) cu noi competenţe, câte un comisar pentru fiecare stat membru. Negocierea  domeniilor comisarilor are în vedere interesele diferite ale ţărilor membre.

În al treilea rând sunt dezbateri privind Bugetul UE pe 2013-2020. În condiţiile crizei economice se doresc modificări ale priorităţilor.

România este stat membru de 2 ani. Anul trecut a încasat cu cca 2 miliarde euro mai mult decât a constribuit la bugetul UE.Deşi se tot spune că avem alocaţi foarte mulţi bani europeni, nu este chiar aşa. Pe 7 ani avem o alocare de peste 30 miliarde, cca 4,5 miliarde pe an. Ceea ce înseamnă 10-15% din bugetul de stat anual. Nu te „îmbogaţeşti” cu aceşti bani. Ca şi cum cineva ar avea un salariu lunar de 1000 RON şi i-ar creşte salariul la 1100 RON. Nu devine un om bogat. Se tot vorbeşte că nu sunt proiecte. Dar  în anumite domenii – dezvoltarea infrastructurii rurale, unele axe ale Programului Operaţional Regional – valoarea proiectelor depuse este dublă, triplă faţă de sumele alocate de UE.

Consider că este necesar ca în cel mai scurt timp autorităţile române să se implice mai puternic în dezbaterile de la nivelul instituţiilor europene, dezbaterile actuale influenţând rolul şi interesele noastre în UE în perioada următoare.

 

 

 

Pensii şi salarii

Print PDF
User Rating: / 93
PoorBest 

articol publicat in JURNAL DE CARAS-SEVERIN

editia miercuri 12 august 2009

pe caon la adresa 

www.caon.ro/stiri/im:caon:news-caras/articol/pensii-si-salarii/cn/news-20090811-06582003

 

De multe ori se spune că pensia este legată de suma cu care a cotizat cineva în perioada în care a lucrat. Acest lucru este valabil doar în cazul pensiilor private, unde se capitalizează sumele cotizate – adică se investesc şi aduc dobândă şi dividende.


În cazul sistemelor publice de pensii, pensia înseamnă sprijinul acordat pensionarilor de către actuala generaţie activă. În speranţa că şi cei ce lucrează azi vor fi sprijiniţi peste ani de viitoarea generaţie activă.

Este vorba de o solidaritate între generaţii. Iar nivelul mediu al pensiilor depinde nu de cât s-a cotizat în trecut, ci de cât se cotizează în prezent de către cei ce lucrează. Într-adevăr, pensia fiecărui individ depinde de câţi ani a lucrat, ce salariu a avut în diferite perioade.

Este echitabil ca acela care a lucrat mai mult şi mai bine (şi a avut un salariu mai mare) să aibe o pensie mai mare. Aceste lucruri diferenţiază pensiile indivizilor, dar nivelul mediu al pensiei de azi depinde de 2 factori economici: 1) salariul mediu; 2) numărul total al salariaţilor care cotizează. Iar al treilea factor este de natură politico-socială – cât este dispusă societatea să sprijine pensionarii. De fapt nu societatea, ci politicienii care conduc la un moment dat! Pentru că guvernanţii stabilesc prin Buget care este raportul dintre salariul mediu şi punctul de pensie.

În perioada actualei crize în România scade atât numărul de salariaţi cât şi salariul mediu. În spiritul solidarităţii între generaţii, pentru a se putea asigura un nivel normal al pensiilor, se poate interveni prin finanţarea suplimentară a sistemului de pensii. Altfel vor apare probleme sociale mai grave. Dar cel mai eficient ar fi să se aplice măsuri care să creeze noi locuri de muncă, pentru a fi mai mulţi cotizanţi la sistem.

Nivelul pensiilor se corelează şi cu nivelul preţurilor, rezultând „puterea de cumpărare“. În anii 2007-2008 a fost pentru prima oară când puterea de cumpărare a pensiei medii a ajuns din nou la nivelul din 1990 şi chiar a depăşit-o. Este de dorit ca acest nivel cel puţin să se menţină.

 
More Articles...


Page 3 of 38

Sondaj

Cum credeti ca ar trebui sa fie Parlamentul Romaniei:
 

Autentificare